Rugăciunea „Bucură-te Marie” începe cu cuvintele îngerului Gabriel: „Bucură-te Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine”. Îngerii sunt niște profesioniști ai evanghelizării… Cuvintele arhanghelului Gabriel sunt predica perfectă. Și, în plus, e și scurtă! Îngerul proclamă esența oricărei predicări: „Domnul este cu tine!”. Aceasta e esența oricărei predicări, să ne spunem unii altora: „Ave George, Ave Marius, Domnul este cu tine!”
Pe vremea sfântului Dominic, rugăciunea Ave Maria era formată numai din cuvintele îngerului și ale Elisabetei, așadar, numai din cuvintele care ne-au fost adresate. De-abia mai târziu, la Conciliul din Trento (1545-1563), au fost adăugate cuvintele noastre către Maria.
De multe ori considerăm rugăciunea ca un efort pe care-l facem pentru a-i vorbi lui Dumnezeu. Rugăciunea noastră seamănă uneori cu o luptă pentru a atinge un Dumnezeu îndepărtat. Ne aude oare? Dar această rugăciune simplă ne arată că nu este așa. Nu noi începem convorbirea. Noi nu vorbim decât pentru a răspunde Celui care ne-a vorbit deja. Pătrundem într-o discuție care a început în lipsa noastră.
Salutarea îngerului și a Elisabetei se continuă cu cuvintele pe care i le adresăm noi Mariei. A doua jumătate a rugăciunii este ca un ecou al celei dintâi. Îngerul a spus „Bucură-te Marie, cea plină de har” – de pe buzele noastre răsună același salut: „Sfântă Marie…”. Elisabeta a spus „Binecuvântat este rodul trupului tău” – noi spunem „Maica lui Dumnezeu”. Suntem precedați de Cuvântul lui Dumnezeu. Rugăciunea noastră este Dumnezeu care vorbește în noi. Pătrundem într-un dialog care este viața Preasfintei Treimi. (Timothy Radcliffe o.p.)
Mănăstirea Sfânta Familie 
Lasă un comentariu