Fr. Thomas JOACHIM fsj
Să vorbim despre odihnă, să vorbim despre destindere. Sfântul Ioan spunea la bătrânețe, după cum ne transmite sf. Ioan Cassian: „Spiritul omului s-ar frânge dacă nu s-ar odihni de lucrările sale”.
Nu am citit nimic mai inteligent despre destindere decât întrebarea 38 din Suma Teologică (I-IIae). Sfântul Toma d’Aquino se întreabă cum putem trece de la tristețe la bucurie, de la tensiune (căci tristețea contractă) la detensionare (căci bucuria dilată). Și răspunde dând patru sfaturi practice, pe care îmi permite să le redau aici liber:
- deoarece tensiunea se face simțită în trup, trebuie să găsim mai întâi mijloacele pentru a ne destinde. Sfântul Toma vorbește despre somn, îmbăiere și lacrimi, dar am putea vorbi și despre sport, relaxare, plimbări, etc.
- în ce privește tensiunea datorată faptului că ne închidem imaginativ în grijile noastre, trebuie găsite mijloacele pentru a ne distrage atenția de la ele: prin jocuri, practicarea unei arte, a unui hobby, prin atenția la clipa prezentă, etc.
- pentru destinderea afectivă, nimic nu e la fel de bun ca prezența veselă a prietenilor, care ne odihnesc prin simplul fapt că ne fac să înțelegem că suntem iubiți.
- în privința spiritului avem nevoie de contemplație: aceasta este destinderea supremă, contemplația simplă a unei priviri îndreptate spre frumusețea din jurul nostru, spre bine și spre adevăr, spre misterul lui Cristos.
Relaxare, distracție, afecțiune, contemplație: patru ingrediente ale odihnei. Le putem combina cum vrem, fără să uităm însă principalul: odihna este în vederea acțiunii reînnoite și entuziaste, și nu invers. Să ne odihnim deci, în ce a mai rămas din această vacanță. Să ne odihnim trupul obosit, să ne distrăm, să petrecem momente frumoase cu prietenii noștri și, mai ales, să contemplăm natura și pe Creatorul ei! Și să nu uităm nici aforismul regretatului Pierre Desproges: „Să nu întindem coarda în privința destinderii!”

Lasă un comentariu