Pe sfântul Eleazar nu îl putem separa de soția sa, chiar dacă ea este sărbătorită la câteva săptămâni distanță, pe 26 noiembrie. Trebuie amintiți împreună, așa cum i-a vrut Dumnezeu în timpul vieții.
Au fost căsătoriți atunci când ea avea 15 ani și el 13. Au trăit împreună o viață de penitență și de rugăciune fără să fie remarcați de cineva și fără să-și neglijeze numeroasele obligații mondene, căci Eleazar era conte de Sabran, în regiunea Provence, și consilier de încredere al Regelui din Napoli, Robert cel Înțelept. În cursul unei misiuni încredințate a și murit, mergând la Paris pentru a cere, pentru Regele din Napoli, mâna unei prințese franceze.
A fost canonizat de papa Urban al V-lea, care era nepotul său.
Delphine a rămas la curtea din Napoli în primii 20 de ani ai văduviei sale, apoi s-a întors în regiunea sa natală. A fost înmormântată la Apt, lângă soțul ei.
*
Iubirea, ca focul
Trei lucruri sunt prea minunate pentru mine, ba chiar patru pe care nu le cunosc: calea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corabiei în inima mării şi drumul omului la tânără! (Proverbe 30,18-19)
Lasă un comentariu