Sfântul Augustin comenta în felul următor acest pasaj din liturghie, înainte de jertfa euharistică: „Cum se poate?! Auziți în fiecare zi Sus inimile! și parcă ați auzi exact invers, vă îndreptați inimile spre pământ!” Le întoarcem spre micile probleme zilnice, ne scufundăm în nisipurile mișcătoare ale grijilor lumii, în timp ce, cu reculul pe care ni-l dă liturghia, mulți munți ar trebui să ne pară mici mușuroaie!
Fericitul Henri Suso spunea: „Cu mare înflăcărare strigam către inima mea și către toate inimile de pe pământ: Sus, inimi captive! Părăsiți legăturile strâmte ale iubirii trecătoare! Sus, inimi adormite! Treziți-vă din moartea păcatului! Sus, inimi vanitoase! Smulgeți-vă din mediocritatea unei vieți lenevite și negijente! Înălțați-vă din toate puterile spre Dumnezeul plin de iubire! Sursum corda!
(Text: Nicolas Buttet, L’Eucharistie a l’ecole des saints. Foto: Theo Pal)
Mănăstirea Sfânta Familie 
Lasă un comentariu