O naștere. Un nume. O misiune.
24 iunie. Ioan. Dumnezeu dă har.
Congreagația Sfântul Ioan
O naștere. Un nume. O misiune.
24 iunie. Ioan. Dumnezeu dă har.
Duhul Sfânt transformă Biserica într-un izvor de milostivire, într-o mamă cu inima deschisă pentru toți! Cât aș vrea ca oamenii să recunoască Biserica, să ne recunoască pentru acest surplus de milostivire – și nu pentru alte lucruri –, pentru acest surplus de umanitate și de tandrețe, de care au atâta nevoie! (Papa Francisc, iunie 2019)
Sfântul Augustin comenta în felul următor acest pasaj din liturghie, înainte de jertfa euharistică: „Cum se poate?! Auziți în fiecare zi Sus inimile! și parcă ați auzi exact invers, vă îndreptați inimile spre pământ!” Le întoarcem spre micile probleme zilnice, ne scufundăm în nisipurile mișcătoare ale grijilor lumii, în timp ce, cu reculul pe care ni-l dă liturghia, mulți munți ar trebui să ne pară mici mușuroaie!
Fericitul Henri Suso spunea: „Cu mare înflăcărare strigam către inima mea și către toate inimile de pe pământ: Sus, inimi captive! Părăsiți legăturile strâmte ale iubirii trecătoare! Sus, inimi adormite! Treziți-vă din moartea păcatului! Sus, inimi vanitoase! Smulgeți-vă din mediocritatea unei vieți lenevite și negijente! Înălțați-vă din toate puterile spre Dumnezeul plin de iubire! Sursum corda!
(Text: Nicolas Buttet, L’Eucharistie a l’ecole des saints. Foto: Theo Pal)
Prin decretul Congregației pentru Educația Catolică, din 12 martie 2020, casa de teologie a Fraților Sfântului Ioan, de la Rimont (Franța), a primit afilierea la Universitatea Pontificală Sfântul Toma de Aquino (Angelicum).
Această afiliere va permite fraților, la capătul a șase ani de studii, să obțină diploma de bacalaureat canonic în teologie. Formarea fraților Sfântului Ioan constă actualmente în doi ani de filozofie și patru ani teologie, dintre care un an se efectuează în cadrul unui stagiu pastoral.
Pentru frați, acest decret reprezintă o recunoaștere din partea Bisericii a seriozității și calității formării lor.
Înălțarea Domnului la Cer este începutul unei noi forme de prezență a lui Isus printre noi și ne cere în același timp să avem ochi și o inimă pentru a-l întâlni, a-l sluji și a-l mărturisi în fața oamenilor. Suntem chemați să fim bărbați și femei ale Înălțării, căutători ai lui Cristos pe drumurile timpurilor noastre, care duc cuvântul Său până la capătul pământului. (Papa Francisc, mai 2018)
Învierea este cea mai mare sărbătoare deoarece toate celelalte miracole sunt trecătoare, dar prin Învierea lui Isus ceva s-a schimbat pentru totdeauna, pentru El și pentru toți cei pe care îi iubește.
Cristos a înviat!
„Oamenii au știut să răstignească Cuvântul. Ce fac ei cu tăcerea lui Dumnezeu?” (Fericitul Vladimir Ghika)
„Privește: niște mâini goale și mâini bătute în cuie sunt cele care au dăruit cel mai mult omenirii, pentru toate locurile și pentru toate timpurile.” (Fericitul Vladimir Ghika)
În sacramentul de pe altar, Cristos este prezent în mod real, sub o înfățișare simplă și materială. Cristos pâinea, Cristos vinul, adevărata hrană și adevărata băutură pentru omul înfometat și însetat de infinit.
(Sf. Ioan-Paul al II-lea)