De câteva zile a apărut în capelă ieslea de Crăciun. A pregătit-o Jean-Luc, un prieten al mănăstirii care de mai mulţi ani vine din Franţa pentru a fi cu noi de Paşti şi de Naşterea Domnului. Tot el a procurat, de-a lungul anilor diferitele „personaje” care îl aşteaptă, fiecare în felul său, pe Pruncul Isus.
Anul acesta, ieslea are un acoperiş de şindrilă. Jean-Luc a folosit şindrilele rămase de la reparaţia de acum o lună a acoperişului mănăstirii. Astfel, mănăstirea şi ieslea au ajuns să aibă acelaşi acoperiş, de parcă mănăstirea noastră ar fi doar o iesle mai mare, în care personajele suntem noi, fraţii şi oaspeţii veniţi la reculegere!
Iată cum, din simplii spectatori în faţa ieslei celei mici, ne-am transformat toţi în „personaje” implicate direct în aşteptarea naşterii Mântuitorului. Am ajuns în rând cu Maria şi cu Iosif, cu oaia, cu măgarul şi cu boul… Şi atunci din iesle, ca dintr-un joc al copilăriei, s-a născut întrebarea: noi cum aşteptăm Crăciunul? Ca Maria? ca măgarul sau ca boul? sau (să fim sinceri!) câte puţin ca fiecare dintre ei?… Oricum ar fi, Crăciunul vine peste câteva zile. Să ne ajute Domnul să ne pregătim sufletele, pentru ca Isus să poată fi mai prezent în vieţile noastre!
Mănăstirea Sfânta Familie 