Reculegerea la Mănăstire : un moment de liniște, de lumină și de căldură. Un loc unde găsim oameni, frați și preoți plini de har, atenți la nevoile noastre, dar foarte discreți. Persoane care nu invadează, care îţi permit să te bucuri de timpul tău, de regăsirea ta, prin Domnul. Mi-am dorit o mică escapadă din agitația zilnică, din trafic, deadline-uri și „problemele” nesfârșite pe care le vedem peste tot și pe care, uneori, ne place să le accentuăm, că să părem „importanți”. O bibliotecă întreagă ne stă la dispoziție pentru a citi din viețile și scrierile Sfinților, reviste creștine și enciclopedii – toate pentru a ne da răspunsuri și a ne ajuta în a găsi Calea, Adevărul și Viața. A-l găsi pe Domnul nostru, prin lectură, adorație și discuții pline de har. A-l vedea de fapt pe Domnul prin toți și toate. Am căutat o escapadă din cotidianul frenetic și am găsit o oază de lumină și de liniște, o oază de bucurie eternă, la care mă pot întoarce oricând să îmi extrag seva, să mă reîncarc. Am ajuns să văd cum situația se schimbă și să consider reculegerea/întâlnirile de la Mănăstire drept viața adevărată, și „agitația zilnică” drept escapada din adevărata viață. Am început să văd lumea cu alți ochi – nu cu „faimoșii” ochelari roz, ci cu ochii Credinței în Domnul.
(C. B., 30 ani, jurnalist)
Mănăstirea Sfânta Familie 
Lasă un comentariu